Managementul unei organizatii poate fi exercitat într-o optica individuala, când functiile acesteia sunt realizate individual, de conducatori situati la diferite niveluri ierarhice, sau într-o viziune participativa, când deciziile importante sunt adoptate prin participarea sau consultarea colaboratorilor. Sistemul managementului participativ se înscrie într-o tendinta generala de perfectionare a sistemului si metodelor de management al organizatiilor.
Necesitatea de promovare a managementului participativ este generata, în primul rând, de complexitatea mereu crescânda a fenomenelor, de rapiditatea schimbarilor care se produc pe toate planurile sub impactul progresului stiintifico-tehnic, de multiplicarea numarului de factori care influenteaza mecanismul managerial al organizatiilor. În aceste conditii, este dificil pentru conducatorul individual, oricât de capabil ar fi, sa optimizeze deciziile strategice, dar si unele decizii tactice importante.
Acesti factori impun o munca participativa, de analiza si fundamentare a deciziilor stiintifice, în vederea rezolvarii cât mai eficiente a problemelor cu care se confrunta organizatiile.
Managementul participativ este un sistem bazat pe atragerea personalului, sub forma consultativa sau deliberativa, la procesul managerial, în scopul cresterii eficientei activitatii, folosind în acest scop mecanisme economice, organizatorice, juridice si psiho-sociologice.
Managementul participativ se prezinta sub doua forme:
- a) De natura consultativa, care se bazeaza pe consultarea larga a personalului asupra modalitatilor de solutionare a diferitelor probleme decizionale. Se recomanda practicarea acestei forme în toate compartimentele organizationale si la toate nivelurile ierarhice.
Prin practicarea acestei forme, executantii sunt transformati în "colaboratori" ai conducatorilor; prin aceasta consultare, conducatorii pot retine ideile valoroase de solutionare cu implicatii benefice asupra activitatii.
Conducatorii se consulta cu colaboratorii, dar deciziile pot fi adoptate fie individual, fie în grup. De asemenea, conducatorul se poate consulta cu toti colaboratorii, dar poate hotarâ singur.
- b) De natura deliberativa, se caracterizeaza prin adoptarea în grup a deciziilor, respectându-se anumite cerinte organizatorice, juridice, economice sau psiho-sociologice. Aceasta forma se aplica prin institutionalizarea unor organe ale managementului organizatiilor.
A. AVANTAJELE METODEI:
Managementul participativ cunoaste o extindere în întreaga lume ca urmare a avantajelor pe care le aduce:
- fundamentarea complexa a procesului decizional si cresterea calitatii deciziilor prin folosirea cunostintelor si a experientei unui numar mare de specialisti, care abordeaza problema decizionala din mai multe unghiuri;
- cresterea gradului de motivatie a personalului în realizarea deciziilor, deoarece este consultat si participa la adoptarea lor;
- realizeaza un climat de colaborare prin atragerea personalului managerial, ceea ce stimuleaza creativitatea acestuia;
- satisfacerea unor nevoi psiho-sociale ale oamenilor - nevoia de contacte sociale, de afiliere la grupuri, de statut social, de realizare profesionala - ceea ce amplifica interesul acestora în actiunile întreprinse;
- adoptarea în grup a hotarârilor determina cresterea ponderii deciziilor în conditii de risc si incertitudine, deoarece grupul îsi asuma responsabilitati mai mari decât individul.
B. LIMITELE METODEI:
Ca orice sistem managerial, managementul participativ, pe lânga avantaje, prezinta si unele limite:
- consumarea unei parti apreciabile din timpul de lucru al conducatorilor, cu consultarea personalului, pregatirea unor sedinte decizionale si participarea la acestea;
- reducerea operativitatii în solutionarea unor probleme;
- amplificarea unor cheltuieli legate de pregatirea reuniunilor, multiplicarea materialelor, transportul componentilor unor organisme participative, etc.
Managementul participativ de natura consultativa este utilizat frecvent de catre firma AlfaBit SA, subiectul lucrarii de fata.