Economie

Orice politică monetară afectează oricum valoarea externă sau cursul de schimb al monedei naționale - un indicator complex nu numai al eficienței politicii monetare, dar și al stării economiei naționale în ansamblu, în comparație cu economiile altor țări. Analizînd problema reglementărilor relațiilor valutare, trebuie în primul rând să examinăm direcția influenței sferei monetare asupra economiei naționale. Impactul nemijlocit al sferei valutare asupra economiei naționale se înfăptuieșe în principal prin intermediul mecanismului de formare și funcționare a cursului valutar.

Fluctuațiile cursului de schimb afectează în primul rând importul și exportul. Deprecierea monedei naționale duce la creșterea prețurilor pe piața internă de bunuri importate, ce determină scăderea importului și creșterea cererii pentru produsele structurale interne. Aceasta reduce prețurile la produsele exportate din țară, drept rezultat - avem creșterea exporturilor. Creșterea cursului monedei naționale, ca regulă,duce la procesul invers.

Nu mai puțin importantă decât modificarea volumului fizic al exporturilor este fluctuația prețurilor de schimb în comerțul internațional fără a schimba cantitatea și calitatea factorilor de la nivel național (procesele de redistribuție la nivelul economiei mondiale în ansamblu). Astfel de schimbări sînt oglindite în indicele „condiții de comerț” - raportul prețurilor de export și import pentru această țară.

Astfel, flucuația valutei cu 1% duce la schimbarea prețurilor de import cu 0,8 %, iar de export - cu 0,1-0,6 %, în funcție de țară. Astfel, dacă toate celelalte condiții sînt egale, atunci deprecierea monedei naționale agravează „condițiile de comerț”, iar ascensiunea lui - le îmbunătățește.

Luate împreună, acești doi factori determina impactul cursului de schimb asupra balanței comerciale a țării.

Pe lângă impactul direct asupra operațiunilor de export - import fluctuațiile imprevizibile ale cursului de schimb pot avea un impact nefavorabil asupra economiei naționale și prin alte canale:

• deprecierea monedei naționale ar putea fi una dintre cauzele inflației în țară;
• se complică planificarea operațiunilor economice externe curente și de perspectivă (crește brusc riscul în comerțul internațional și investiții);
• crește probabilitatea acțiunilor destabilizatoare ale speculatorilor, care pot cauza pierderi economice semnificative (criza sistemului monetar, incertitudinea completă pe piață, creșterea excesivă a veniturilor speculative în comparație cu rata medie pe economie).

Tactica speculatorilor în condițiile politicii monetare instabile o putem arăta pe baza unui exemplu de funcționare a pieței valutare din Republica Moldova în august-octombrie 1998. În perioada menționată, cei mai mulți jucători pe piața valutară sub influența crizei monetare regionale, care a început în Rusia, așteptau o scădere rapidă a cursului de schimb al leului moldovenesc. Din cauza aceasta a început și a durat mai multe luni vânzarea în masă a leului în schimbul dolarului, în scopul de a obține profit din creșterea cursului de schimb.

În scopul de a studia mai bine posibilitățile de reglare a pieței valutare din Republica Moldova, vom examina pe scurt principalele concepte despre influența cursului de schimb asupra vieții economice.

Teoria keynesiană în forma sa clasică considera cursul valutar ca un element neutru în sistemul economic. Banca centrală trebuia să mențină paritatea fixată pe parcursul unor perioade lungi de timp, pentru a evita impactul negativ asupra comerțului internațional a dezechilibrului fluxurilor de capital din cauze speculative, ocazionale sau temporare.

Școala monetaristă susține renunțarea completă la intervenția statului în domeniul cursului de schimb valutar. În opinia monetariștilor, mecanismul cursului de schimb își poate asigura de sinestătător în mod automat un echilibru economic, utilizarea deplină a resurselor de producție, ocuparea forței de muncă și creșterea durabilă a produsului național brut.

Practica a arătat că teoriile atât keynesiene, cît și monetariste, în starea lor pură, nu țin cont de funcționarea reală a pieței valutare. Cele mai multe teorii economice moderne propun folosirea cursului „plutitor”, dar reglementat, ca unul dintre principalele instrumente de influență de stat asupra economiei.

Merită atenție teoria de „fixare târâtoare” a cursului de schimb. Ea reprezintă un sistem de schimbări periodice de curs cu o cantitate mică, în dependență de poziția pe piață a valutei naționale. Cursul poate fi legat de o monedă puternică și stabilă, la un grup de valute sau la un indice calculat, care reflectă fluctuațiile medii ale cursului de schimb pe piață.

Teoria „zonelor valutare optime” presupune elaborarea criteriilor pentru determinarea pe bază de paritate a puterii de cumpărare a așa-numitei rate de schimb reale sau eficiente. Acest concept încearcă de a lega reglementarea cursului de schimb de modificările prețurilor în țară, de nivelul rezervelor internaționale de aur.

Politica valutară a fiecărui stat necesită nu numai trasarea obiectivelor, dar, de asemenea, și elaborarea metodelor concrete pentru a le atinge. Combinarea diferitelor metode depinde în primul rând de starea generală a economiei naționale, de prioritățile în politica macroeconomică a statului, de posibilitatea guvernului de a reglementa și de a controla diferite procese economice.

Specificul funcționării pieței valutare din Republica Moldova nu permite aplicarea oricărei dintre teoriile occidentale, și nici vasta experiență acumulată în domeniul reglementării cursului valutar de țările dezvoltate economic. Este necesară elaborarea unor noi abordări în managementul schimbului valutar, bazate pe experiența internațională.

Dezvoltarea pieței valutare din Republica Moldova în anii 1992-1998 a făcut ca politica valutară să devină un instrument major al politicii monetare a statului ca un tot întreg.

Odată cu integrarea treptată a economiei Republicii Moldova în sistemul economic mondial a apărut întrebarea impactului dinamicii cursului de schimb al leului moldovenesc asupra proceselor economice interne. Practica internațională cunoaște multe canale diferite de influență a sferei valutare asupra economiei naționale prin mecanismul de schimb valutar.

Mai întâi de toate, scaderea cursului de schimb al leului trebuie considerat ca fiind unul dintre factorii majori care afectează rata inflației în Republica Moldova. Astfel, criza valutară din august 1998 - martie 1999 a dat un puternic impuls pentru o nouă rundă a spiralei inflaționiste. Dacă în august 1998 rata inflației constituia aproximativ 2,4% , deja în luna octombrie ea a crescut pînă la 12,1%.

Putem evidenția mai multe modalități de a reduce impactul cursului de schimb al leului asupra inflației în țara noastră.

În primul rând, ca urmare a deprecierii leului are loc creșterea nivelului mediu al prețurilor în măsura în care bunurile și componentele importate fac parte din masa totală de mărfuri. Mai mult de jumătate din vânzările cu amănuntul din Republica Moldova este asigurată de mărfuri importate, și acest procent este în creștere permanentă. Ca urmare a deprecierii monedei naționale, cresc respectiv prețurile la toate produsele importate. Creșterea constantă a prețurilor la mărfurile de primă necesitate este un factor important de stimulare a așteptărilor inflaționiste ale populației.

În al doilea rând, creșterea prețurilor la bunurile importate, mărește cererea la bunurile autohtone. Avînd resurse limitate, multe ramuri industriale nu pot face față la această provocare. Ca urmare, produsele naționale insuficiente duc la o presiune suplimentară asupra prețurilor (în special pe termen scurt).

În al treilea rând, scăderea cursului de schimb al leului moldovenesc face mult mai profitabil exportul produselor industriile peste hotare decât realizarea lor pe piața internă cu prețuri vechi. În consecință, scăderea ofertei produselor industriale pe piața internă cu o creștere constantă a cererii va provoca creșterea prețurilor la toată gama de produse de export. În Republica Moldova principalele sectoare de mărfuri de export sunt cele de materie primă, deaceeia creșterea dolarului și a euro duce la creșterea prețurilor materiilor prime în lei și, astfel, creșterea prețurilor și a costurilor din alte sectoare.

În al patrulea rând, așteptările inflaționiste ale populației și producătorilor sînt un stimulent suplimentar pentru creșterea prețurilor. Schimbarea cursului de schimb al leului este perceput de către multe entități de afaceri ca un fel de indicator al economiei și în conformitate cu rata de creștere își coordonează comportamentul pe piață. Astfel, în așteptarea creșterii cursului de schimb al MDL, populația poate accelera în timp achizițiile necesare, încercînd să acumuleze stocuri. Producătorii vor încerca, de asemenea, să transfere în avans pierderile posibile în prețul produselor lor. În cazul de panică valutară, observăm refugiul de la leu înspre procurarea de mărfuri și valută străină.

Dolarul și euro servesc adesea ca măsură de apreciere a nivelului randamentului operațiunilor efectuate, ce-i încurajează pe producători să țină cont de eventualele modificări ale cursului de schimb al leului moldovenesc. Toți acești factori dezorganizează piața monetară din Republica Moldova.

În cele din urmă, instabilitatea cursului de schimb al leului moldovenesc duce la distragerea activelor lichide private (pentru speculație) și guvernamentale (pentru a proteja leul), ceea ce dă un impuls suplimentar inflației.

Influența dinamicii cursului de schimb al leului moldovenesc asupra proceselor de inflație internă nu este unicul factor negativ, care acționează asupra dezaprecierii continue a monedei naționale. Astfel, creșterea prețurilor la materiile prime, orientate la prețurile mondiale, este primită dureros de către consumatorii pe piața internă a produselor omologice exportate. Multe sectoare ale economiei nu pot concura cu producătorii străini și sînt nevoiți să stopeze producerea.

Cu toate acestea, transformarea economiei în una de tip închis, majorarea taxelor vamale, și în cele din urmă reducerea importurilor ar putea duce la consecințe și mai grave. Astfel de măsuri ar slăbi concurența pe multe piețe de mărfuri, ce va duce la o scădere a calității produselor și la creșterea prețurilor.

În practica mondială fluctuația cursului de schimb are un impact semnificativ asupra economiei naționale prin schimbări în direcția de circulație a capitalului. Dacă ținem cont de riscul sporit al operațiunilor politice și economice pe piața monetară din Republica Moldova, volumul limitat al sistemului nostru monetar național și de nivelul ridicat al datoriei externe, fluctuația cursului de schimb are un efect foarte mic asupra fluxului de capital internațional. Poate că în perioadele deprecierii brusce a leului are loc repatrierea valutei pe contul veniturilor exportatorilor moldoveni în scopul de a ob ține venituri suplimentare din operațiuni valutare pe piața internă.

În același timp, observăm o cotă semnificativă de capital în lei, dolari și euro, care nu participă în operații de tranzacții, dar este utilizată pe scară largă pentru super- profituri de la operațiuni speculative, deplasîndu-se între piața valutară, piața certificatelor guvernamentale de trezorerie (CGT) și împrumuturile interbancare, într-o măsură mai mică - pe piața de valori.

Direcția de deplasare a capitalului dat este foarte dependentă de rata de depreciere a leului moldovenesc, de politica monetară a Băncii Naționale a Moldovei și de prognozările privind evoluția situației economice din țară.

Ca urmare, trebuie remarcat faptul că efectul descris al influenței dinamici cursului de schimb al leului asupra economiei Republicii Moldova se intersectează cu acțiunea unei varietăți de alți factori, o parte dintre care determină în cele din urmă această dinamică.

În conformitate cu obiectivele generale ale politicii monetare și cu particularitățile sistemului monetar, principalele obiective ale politicii monetare ale țării noastre sînt consolidarea poziției financiare și valutare, restabilirea solvabilității Republicii Moldova, implementarea măsurilor îndreptate spre împiedicarea retragerii capitalului din țară, consolidarea poziției leului atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

Politică Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară internă se desfășoară pe principiile de reglementare monetară și credit, implementate de Banca Națională a Moldovei.

Începutul dezvoltării pieței valutare din Republica Moldova este considerat anul 1992, când a finalizat procesul de stabilire a monedei naționale și separarea sistemului monetar al Republicii Moldova de la sistemele monetare din fosta Uniune Sovietică.

În pofida dezvoltării rapide a pieței valutare din Republica Moldova în ultimii ani, multe din caracteristicile ei sunt rezultatul izolării economiei sovietice de restul lumii:

• ponderea exagerată a segmentului valutar pe piața financiară a țării;
• impactul semnificativ al factorilor extraeconomici, în primul rând - cu carater politic, asupra sectorului monetar și funcționarea instrumentelor lui;
• interacțiunea slabă între piața valutară și balanța de plăți a țării (aceasta este legat inclusiv și de faptul că pe piața valutară nimeresc foarte limitat câștigurile căpătate din exportul țării);
• ratingul scăzut al țării în relațiile economice internaționale și neîncrederea investitorilor străini;
• caracter limitat al pieței valutare (pe piața valutară prevalează două valute - euro și dolarul).

Piața valutară a Republicii Moldova este încă în fază incipientă, iar mecanismul său de autoelaborare abea se formează. Piața valutară s-a dovedit a fi mai slab legată de activitatea economică externă, decît în țările cu economii de piață dezvoltate. Acest lucru se datorează, în primul rând, rolului mare al monedei euro și dolarului american ca mijloc de păstrare a capitalului în cadrul sistemului monetar din Republica Moldova.

În același timp, o serie de factori macroeconomici nu permit aducerea în concordan ță a sistemului tarifar al Republicii Moldova cu cel al restului lumii, ceea ce privează cursul de schimb al leului de reprezentativitate din punctul de vedere al parității capacității de cumpărare a leului față de alte valute.

Acești factori sînt următorii:

• discrepanța puternică a structurii ramurale a importului și exportului Republicii Moldova;
• diferența izbitoare a cheltuielilor factorilor de bază de producție în Republica Moldova, în comparație cu nivelul mondial;
• domeniul limitat de aplicare a sistemului monetar național;

Am examinat deja trăsăturile distinctive ale pieței valutare din Republica Moldova, care derivă în mare parte din caracteristicile sistemului monetar național și economia moldovenească în ansamblu, iar în continuare ne vom opri la funcționarea segmentelor-cheie ale pieței valutare interne a Republicii Moldova - activitatea bursieră și interbancară - și vom urmări relația lor cu alte elemente principale ale sistemului monetar al țării.

După cum s-a menționat mai sus, operațiunile pe piața valutară moldovenească este slab legaată de activitățile de comerț exterior și balanța de plăți a țării. Marea majoritate a tranzacțiilor valutare este îndreptată spre plasamentul profitabil de fonduri în valută străină în anticiparea deprecierii în continuare a leului, precum și speculațiile, legate de fluctuația profitului în diferite sectoare ale pieței monetare din Republica Moldova.

Majoritatea capitalului liber exprimat atât în lei, cît și în dolari și euro, circulă intre cele trei sfere de fonduri de investiții mai fiabile - piața împrumuturilor interbancare, piața de certificate de trezorerie și piața valutară, care include, de asemenea, mai multe segmente.

Declinul așteptat în piața valutară este suficient de normal si natural.

În primul rând, piața valutară este una internă (piață de rezidenți).

În al doilea rând, în condițiile stabilizării financiare ea este o piață- client, care deservite nevoile de comerț exterior.

Perspectivele mai îndepărtate de dezvoltare a pieței valutare sunt legate de convertibilitate leului. Totuși, aceste perspective sunt în mare parte legate de stabilizarea pieței monetare în ansmblu a Republicii Moldova.

Dacă vorbim despre perspectivele de dezvoltare și rolul bursei valutare interbancare din Moldova, activitatea sa va continua să se concentreze pe sprijinirea pieței valutare deja existente, ca structură de piață eficientă, și la implementarea obiectivelor strategice definite de stat.